Avem nevoie de: ceapa rosie, ceapa galbena, varza rosie,  visine si coacaze negre congelate.

Cum am procedat: am pus in 4 craticioare, la fiert, “materia prima” pentru culoare: varza rosie taiata bucatele, foi de ceapa rosie, foi de ceapa galbena, visine + coacaze negre. Apoi le-am lasat afara, la racit, pana a doua zi.

Prima data am incercat in culoarea de la visine+coacaze negre, am pus 1 lingura de otet la 600ml de lichid, am fiert oul alb, degresat, cam 20 min, la final era la fel de alb. Asa ca l-am lasat inca 5-6 ore in lichidul colorat. Rezultatul a fost dezastruos: coaja oului s-a topit de la atata otet, practic nici nu mai exista. De colorat nici atat.

A 2 zi, am incercat si cu celelalte fierturi. Am fost extrem de placut suprinsi ca ouale s-au colorat si au iesit chiar foarte frumoase.

Dupa ceva documentare, eu am ajuns la urmatoarea reteta:

1. Pentru o culoare mai intensa, “vegetalele” se pun cu cateva zile inainte la “inmuiat” , iar in ziua vopsirii se fierb (se pot si separat cum em facut eu si impreuna cu ouale).

2. Ca sa nu crape ouale, se scot din frigider inainte cu ceva timp, astfel incat sa nu fie complet reci cand se pun in apa la fiert. Eu le-am scos cu 15 min inainte, dar oricum le-am pus in apa rece si le-am fiert la foc mic.

2. Oul are peste coaja o cuticula, iar pentru a prinde vopseaua, aceasta trebuie indepartata prin spalare cu detergent (bio de preferat).

3. Urmeaza faza vopsirii: eu am pus ouale crude in craticioarele cu “vegetale” asa: la fundul craticioarei am pus “vegetala” (foi de ceapa, varza rosie), apoi ouale, apoi iar “vegetala”. Daca se vrea si otet se pune foarte putin – 1 lingura la 1 litru sau nu se pune deloc. Sarea se pune ca sa nu se crape la fiert, eu nu am mai pus deloc si nu s-au crapat. Apoi se fierb cam 10-15 min, nu asa mult cum am facut eu (35 min) pentru ca am citit ca galbenusului i se schimba culoarea in verde-albastrui. De fapt, cu cat sunt lasate mai mult, cu atat se coloreaza mai mult.

4. Culorile si “vegetalele” : foi de ceapa rosie – nuante de la caramiziu inchis la grena inchis (maroniu inchis chiar); foi de ceapa alba – intre caramiziu deschis si caramiziu inchis; varza rosie – gri deschis sau spre bleu (teoretic ar trebui sa iasa albastru deschis; zeama este de un violet intens); visinile si coacazele negre – nu iese nimic , desi teoretic zeama este rosu intenns-grena, culoarea chinuita de pe primul ou a fost un violet foarte deschis.

5. Se lasa ouale la racit pana a doua zi.

6. Dupa ce s-au racit se ung cu o unsoare pentru luciu: ulei sau altfel de grasime.

Completez cu poze:

1.Prima incercare cu zeama de la visine+ coacaze negre si stat in zeama + otet + sare . Oul s-a ridicat dupa fierbere si coaja care nu a fost in lichid s-a crapat imediat ce am pus mana pe ea. Restul cojii se poate observa ca este atacata. Dungile albe presupun ca sunt si de la faptul ca nu am spalat oul mai mult

. 

2.  Ouale dupa ce le-am scos din craticioara

3. Ouale dupa ce le-am dat cu ulei

4. Foi de ceapa rosie

5. Foi de ceapa galbena

6. Varza rosie – precizare: dupa ce le-am scos din culoare, ouale erau foarte putin colorate, dupa ce le-am dat cu ulei au prins culoarea gri.

Alte motive pentru care sa folosim aceasta metoda:

• daca oul se sparge la fiert, nu mai exista riscul sa intre in el o substanta chimica
• culoarea nu se ia de pe ou pe manutele harnice ale copiilor care vor sa le unga cu ulei
• nu ne trebuie manusi, odata ce am scos oul cu lingura din craticioara, culoarea nu se ia pe maini
• dupa ce sunt scoase din “culoare” pe servetel, nu se mai formeaza acea urma “rotunda”
• culorile sunt mult mai frumoase decat cele chimice.